Cand locuiam in Romania, in garderoba mea erau prezente foarte multe pulovere de iarna, unele mai groase, altele mai subtiri, foarte potrivite pentru clima uscata cu iernile continental temperate din Romania. Multe din aceste pulovere au fost cadouri de la sotul meu John cu diverse ocazii, cum ar fi Craciunul, 8 Martie, Valentin; iar pe altele le-am cumparat eu de-a lungul anilor. Am purtat aceste pulovere foarte mult cat am locuit in Romania, atat la serviciu, cat si in timpul liber. Erau calduroase si confortabile, numai bune pentru iernile din Romania, asa cum le stiti si voi, nu va spun nimic nou acum. Lucram ca profesor intr-o scoala generala, si atunci cand sistemul de incalzire al scolii nu facea fata intru totul iernilor reci din Romania, aceste pulovere erau perfecte pentru tinuta mea de serviciu.
Cand am venit in Canada in 2006, le-am indesat pe toate in valiza si le-am adus cu mine la Toronto. Dar aici am constatat ca nu le voi purta asa de mult, si ca le-am adus cam degeaba, din cauza climei diferite din Canada. La Toronto clima este mai umeda decat clima cea uscata din Romania, din cauza Lacului Ontario pe malul de nord al caruia este situata metropola canadiana. Desi iernile sunt mai reci in Canada decat sunt cele din Romania, lumea nu se imbraca aici la fel de gros pe timp de iarna. Decat sa poarte un singur pulover gros, femeile canadiene prefera sa se imbrace in straturi (layers) si sa poarte trei bluze subtiri pe care sa le dea jos una cate una atunci cand se afla intr-o incapere calda. Cu timpul, m-am adaptat si eu acestui stil de imbracaminte, din simplul motiv ca este mult mai practic si mai confortabil. Desi afara temperaturile sunt foarte scazute pe timp de iarna la Toronto, in interior (job, scoala, restaurate, magazine si oriunde te-ai afla) niciodata nu e frig, caci situatiile in care "sistemul de incalzire nu face fata" nu se intampla aici in Canada, asa cum mi se intampla la acea scoala generala unde am predat ca profesor cat am locuit in Romania.
Astfel am constatat ca puloverele mele groase din Romania nu prea imi sunt de folos aici in Canada, si in mod lesne de inteles, nu le-am purtat asa de mult la Toronto. Pe cele mai groase dintre ele le-am purtat la ski, sanius si alte activitati de iarna, incat le-am denumit "puloverele mele de ski", sau le-am purtat in zilele crunt de friguroase din timpul iernii, cu -30 grade Celsius afara, dar ideea este ca nici pe departe nu le-am purtat la fel de mult ca restul garderobei mele, sau la fel de mult cat obisnuiam sa le port in Romania, si toti anii acestia de cand locuiesc in Canada au stat mai mult agatate in garderoba decat le-am purtat, dar nici nu m-am indurat sa renunt la ele de tot, asa ca le am si acum.
Ei bine, mai nou sunt refashionista, si toate puloverele mele din Romania pe care le-am purtat doar de cateva ori in Canada (pot sa numar pe degete de cate ori le-am purtat la Toronto in ultimii noua ani) au devenit candidate perfecte pentru reconditionare. Nu doar ca unele din ele erau prea groase pentru clima din Toronto, dar si le aveam de foarte mult timp si pur si simplu m-am plictisit de ele, asa ca m-am hotarat sa le dau un aspect nou. Multe dintre ele aveau guler turtleneck, si fiind prea calduroase asa cu guler, am renuntat la guler. Pe altele, mai subtiri, le-am transformat in bolerouri. Din toate puloverele pe care le-am adus din Romania, am lasat intacte doar trei, pe care le-am pastrat pe post de pulovere de ski, dar pe toate celelalte le-am transformat si le-am dat un aspect nou. Trei pulovere de ski imi sunt mai mult decat suficiente, avand in vedere ca nu ma omor dupa sporturi de iarna si nu mai merg asa de des la ski sau sanius. O perioada am schiat si chiar imi placea sa schiez, am un set complet de ski (skiuri, bete, clapari, combinezon, ochelari de ski), obisnuiam sa merg la Blue Mountain, o statiune de ski din Ontario (situat la vreo trei ore de condus la nord de Toronto), si aceste pulovere ale mele erau perfecte pentru iesirile la Blue Mountain, dar in ultimii ani n-am mai mers. Iarna aceasta ce tocmai a trecut chiar n-am iesit la niciun sanius nimic, ca a fost o iarna crancen de friguroasa si n-am avut niciun chef de niciun fel de sporturi de iarna.
Azi vreau sa va arat unul din aceste pulovere pe care le-am reconditionat si le-am dat un aspect nou.
L-am primit cadou de la John de Craciun in 2005, deci il am de zece ani. Ultima oara trebuie ca l-am purtat acum doi ani la serviciu, daca imi aduc bine aminte, si de atunci a stat agatat pe umeras in garderoba. In afara de faptul ca il aveam de atat de multi ani si eram plictisita de el, este si foarte calduros cu acel guler turtleneck, iar in interior peste tot e cald, motiv pentru care l-am neglijat toti acesti ani. Imi aduc aminte ca l-am purtat odata la serviciu cand traversam prima mea iarna canadiana, adica in 2006-2007. Lucram la o banca atunci, si l-am purtat la birou. Mama ce cald mi-a fost in ziua aia cu puloverul asta gros pe mine! Atunci mi-am dat seama ca hainele potrivite pentru clima din Romania nu sunt la fel de potrivite pentru clima din Canada. Si nici nu puteam sa-l dau jos, caci nu purtam un top pe dedesupt in care sa pot sa stau in birou, ci purtam un maieu si sutien, adica lenjerie intima. Si a trebuit sa stau asa cu pulverul pe mine si sa mor de cald pana la sfarsitul zilei, pana mi-am terminat programul si am ajuns acasa. Dupa aceea a trebuit sa-mi revizuiesc stilul de a ma imbraca, si toate puloverele mele groase din Romania, inclusiv acesta, au ajuns in spatele garderobei si acolo au stat, aproape neatinse, ani de zile.
Bun, deci nu l-am mai purtat de doi ani, si anul acesta, daca a fost o iarna neobisnuit de rece la Toronto, l-am scos la suprafata. L-am purtat in aceasta iarna o data la serviciu asa cum este el, cu gulerul lui turtleneck, sa vad cum ma mai simt cand il port. Si a fost cam la fel ca in alte dati, adica mi-a fost cald, caci la mine la birou unde lucrez nu e cazul sa dardai de frig. Cel mai tare mi-a fost cald din cauza gulerului care ma facea sa ma simt sufocata. Asa ca dupa acea zi m-am hotarat sa il reconditionez. Nu i-am facut o schimbare majora, ci doar m-am hotarat sa renunt la guler. Un alt motiv pentru care nu imi mai plac puloverele cu guler turtleneck este si faptul ca am gatul scurt, si mi-am dat seama ca nici nu imi sta asa de bine cu pulovere cu guler gros ca acesta. Adica, dupa ce ca am gatul si asa mic, daca port un pulover cu guler pe gat, arat ca si cum nu am gat deloc, de parca as avea capul direct pe umeri, fara gat intre ele. Out with the turtleneck!
Am taiat gulerul asa.
Am cusut marginea gatului in interior de mana, si nu la masina, caci materialul e prea gros ca masina sa-i faca fata. Prefer sa execut unele operatiuni manual decat la masina, daca am motive sa cred ca voi avea un rezultat mai bun de mana decat la masina. Si iata ce mi-a iesit.
Am purtat acest outfit la serviciu, si m-am simtit cu puloverul fara gat mult mai bine decat atunci cand il aveam cu gat. Fusta inflorata pe care o port in acest outfit are si ea poveste in spate. O am de opt ani, am cumparat-o in vara lui 2007 la Suzy Shier, un brand canadian. Pe vremea aceea lucram la o companie financiara din centrul Toronto-ului care se afla usa in usa cu un mall din centru, Toronto Eaton Centre. Deci va dati seama, cu mall-ul chiar sub nasul meu, tentatia era mare si ajungeam la cumparaturi aproape in fiecare saptamana. Joia luam salariul, si daca era zi de salariu, era si zi de shopping. :) De obicei mergeam la cumparaturi dupa program, petreceam o ora-doua la cumparaturi, dupa care ma indreptam spre casa (ca si statia de metrou e tot acolo la doi pasi). N-aveam copii atunci, deci imi permiteam sa ajung tarziu acasa. :) Am luat fusta asta si altele doua intr-o perioada de reduceri, si imi aduc aminte ca eram foarte incantata ca au fost un adevarat bargain pentru mine. Am purtat-o atat la serviciu, cat si in timpul liber, la petreceri, etc. Am purtat-o un timp cand am cumparat-o, dar dupa aia am trecut printr-o faza in care mi se parea ca e prea scurta, si o perioada nu am mai purtat-o, mai ales ca avea si un scurt slit la spate, si trebuia sa fiu foarte atenta sa nu ma aplec prea tare, intelegeti ideea. Dar dupa un timp a inceput sa-mi placa din nou, si am scos-o din spatele garderobei. Nu este nesimtit de scurta, e totusi in limita decentei, si cand am imbracat-o din nou dupa o buna bucata de timp in care nu o purtasem deloc, chiar mi-a placut cum arata; cu alte cuvinte m-am indragostit de ea din nou. Si ca sa impac si capra si varza, am dus-o la croitor vara trecuta si i-am inchis acel slit la spate, si gata am rezolvat problema. Mai am o fusta similara, alb cu negru in print inflorat, care are in spate o poveste asemanatoare.
Imi pare rau ca pozele cu puloverul nu sunt chiar dintre cele mai reusite, caci fotograful meu de ocazie nu a dat dovada de prea multa rabdare. E unul din motivele pentru care nu fac postari cu tinute pe blog, asa cum fac alte bloggerite (majoritatea dintre ele de fapt), desi nu mi-ar displacea, si mai ales ca acum fac refashioning si cel mai eficient mod de a va arata ce fac este sa va arat poze in care port hainele reconditionate, dar ce sa fac daca n-am un fotograf disponibil. Ma uit la pozele Andreei Balaban, una din bloggeritele mele preferate, si stiu ca fratele ei este cel care ii face pozele, si la cat de reusite sunt pozele Andreei, imi dau seama ca baiatul da dovada de multa rabdare si commitment. Bravo lor la amandoi, good pair of siblings. :) In schimb, sper ca v-a placut povestea puloverelor, mie mi-a facut o placere mare sa o impartasesc cu voi, si sper ca povestea din spatele puloverului reconditionat va compensa faptul ca pozele cu puloverul sunt mai putin reusite.
Photo credit: Victoria West
