Sunday, October 23, 2011

Bayview Village Mall in Toronto

In anii petrecuti in Toronto am cam facut shopping peste tot – mall-uri, buticuri reprezentative din centru, evenimente de reduceri de tip warehouse sales. Dar o locatie de shopping pe care am omis-o in toti acesti ani este un mall din nordul orasului, Bayview Village, situat la intersectia Sheppard & Bayview. Nu stiu cum se facu, dar in 5 ani de cand locuiesc la Toronto nu am venit niciodata aici pentru shopping. Asa ca in acest weekend m-am hotarat sa compensez acest lucru, si am iesit la o scurta tura de shopping la Bayview Village Mall. Nu intentionam sa cheltui prea multi bani la aceasta tura de cumparaturi; mai degraba vroiam sa simt pulsul acestei locatii, iar cat priveste cumparaturile propriu-zise, vroiam doar “a little something” care sa-mi inveseleasca weekendul.

Nici macar nu eram familiara cu magazinele din incinta acestui mall, si vizita a fost cu atat mai interesanta, aceasta fiind o ocazie sa descopar magazine noi. Ei bine, la fata locului am constatat ca mall-ul Bayview Village este ceva mai diferit decat celelalte mall-uri din oras cu care eram obisnuita pana acum. La Bayview Village sunt magazine “private”, si nu francize ca in alte mall-uri. Brandurile si magazinele pe care le-am descoperit la BV nu se gasesc si in alta parte in Toronto. Andrews, Basler, Bengiamini Fur, Betty Barclay, Brian Bailey, Chadwicks, Crisca, Honey, Janan Boutique, Judith & Charles, Laurel, Lemor, Lole, Luisa Cerano si multe altele erau nume total necunoscute pentru mine pana acum. Singurele francize pe care le-am vazut la Bayview Village erau Banana Republic, Gap, Roots, Browns (incaltaminte), Chapters (librarie). Nici urma de popularele francize de care sunt pline toate celelalte mall-uri din oras cum ar fi H&M, Guess, Mexx, Aldo, Zara, Mango, etc. De asemenea, aici nu sunt buticuri ale brandurilor canadiene (tot din categoria francizelor) cum ar fi Le Chateau, Suzy Shier, Dynamite, Smart Set.

Am intrat in cateva din magazine, unde am constatat ca preturile erau destul de mari, mai mari decat mi-am propus sa cheltui la aceasta tura de shopping. Am intrat si la Browns, magazin de incaltaminte, unde se vand pantofi de lux – Manolo Blahnik, Prada, Miu Miu, Dolce & Gabbana, Michael Kors, Stuart Weitzman. M-am uitat la colectia Manolo Blahnic din magazin, si am constatat ca are aceleasi preturi ca la Holt Renfrew, cel mai luxos mall din Toronto unde se vinde high fashion, varianta canadiana a lui Saks Fifth Avenue din New York. Something Blue Satin Pump (pantofii albastri pe care Carrie Bradshaw i-a purtat in primul film Sex and the City) erau $998, D’Orsay erau $715, Mary Jane erau $645.

Am mai remarcat si alt lucru – unele magazine de incaltaminte si accesorii de la BV, inclusiv Browns mentionat mai sus, vand genti care imita modelul Hermes Birkin. Va este familiar acest model, nu-i asa?


La Bayview Village gasesti genti care seamana cu aceasta. Nu mi se pare o idee stralucita sa copiezi modelul unei genti celebre si sa o vinzi in magazine, dar uite ca orice este posibil.

Am facut cumparaturi la Banana Republic, de unde mi-am luat doua bluze (una neagra si una coral) – my little something. Le voi purta saptamana viitoare. Mai vroiam sa merg si la libraria Chapters, sa vad ce carti noi gasesc, dar am uitat de timp – fiind sambata, mall-ul se inchidea la 6pm, si inca eram la Banana Republic la ora inchiderii, asa ca la librarie nu am mai ajuns, poate cu alta ocazie.

4 comments:

  1. Buna Coco, intr-adevar geanta e foarte frumoasa, imi place si mie. :)

    ReplyDelete
  2. Copiatul intenţionat nu este OK, asta e o certitudine. Eu am mai spus, e clar un furt. Acesta este pe partea de comerciant.
    Pe partea de client, e cam la fel. Cumperi cu bună ştiinţă că e un fake, eşti un fel de complice la furt.

    Ceea ce nu înţeleg eu este ce beneficiu îţi aduce să porţi cu mândrie pe mână o geantă despre care clar mintea ta ştie că este un fals, dar tu de fapt îl dai ca orginal... chiar nu pot să-mi dau seama ce simte o astfel de persoană.

    Mai este şi o altă categorie de clienţi... categoria virusaţi. Aici mă încadrez şi eu. Urmărind atâtea bloguri şi pagini de fashion creierul ţi se educă cu privire la ceea ce se poartă. Şi când vezi un anume model, ştii că e la modă, ştii că parcă l-ai mai văzut pe undeva, te îndrăgosteşti, ajungi să-l cumperi şi îl porţi cu mare mândrie.
    Dar până la urmă nu asta înseamnă de fapt trendurile? Piese similare, dar reinventate de fiecare casă de modă şi personalizate de fiecare client în parte?

    ReplyDelete
    Replies
    1. Buna Zadin, si pentru mine e un mister de ce cineva ar prefera sa poarte un fake ca si cum ar fi un original. Sunt total impotriva fake-urilor, pentru ca si persoana care il poarta la randul ei devine un fake, atunci cand pretinde ca este ceea ce in realitate nu-si permite sa fie. Daca nu-ti permiti un anumit produs de la o anumita firma, ia-ti altceva mai ieftin, poate fi tot de firma, dar mai permisibil, daca vrei musai sa porti ceva de firma si nu-ti place sa porti un no-name. Nu pot sa-ti spun cate genti fake am vazut prin Toronto la unele cucoane, si erau atat de evidente, se vedea de la o posta ca-s falsuri, nu ca stai sa vezi ca nu se observa, si nu-mi dau seama daca e original sau fake, nu dom'le facaturi ordinare, incat ma gandeam cum nu le este jena sa iasa cu ele pe strada. :)))

      Delete

Thank you for your comments!