Retrospectiva anului 2015

Vechiul an 2015 s-a incheiat, si noul an 2016 ne-a intrat in case. Este un prilej bun pentru a ne uita in urma si a reflecta asupra ceea s-a intamplat in ultimele 12 luni -- a fost bine, a fost rau, suntem multumiti, suntem fericiti? Daca ma uit in urma, cred ca as putea sa spun ca a fost un an bun pentru mine, si asta pentru ca in general prefer sa nu ma plang, ci sa privesc lucrurile dintr-o perspectiva optimista si sa vad partea buna in orice, sa ma bucur de partea buna in orice. Asadar, in acest an...

Copilul meu Alex a inceput scoala in septembrie, clasa intai. Este elev la aceeasi scoala catolica franceza Ioan Paul II din Whitby unde a facut si primii doi ani de scoala pregatitoare, iar acum este in clasa intai. Ce sa mai, este un baiat mare, si acum chiar ca nu mai pot sa pretind ca e un bebelus.

Eu si John am cumparat o casa mobila, si am facut mai multe calatorii in acest an, mai scurte si mai lungi, de un weekend sau de o saptamana. Am vizitat mai multe locuri in provincia Ontario, dar si in Statele Unite.

Am avut o vacanta foarte frumoasa in august, cand eu si familia mea am facut un road trip de o saptamana cu RV-ul prin provincia Ontario si Statele Unite. Am vizitat trei locuri -- Tobermory si Sault Sainte Marie in Canada, precum si Sault Sainte Marie in statul Michigan, Statele Unite. Am petrecut cate doua zile in fiecare din aceste orase, si am vazut si vizitat locuri foarte frumoase, printre care muzee, cascade, parcuri nationale.

Tobermory, Ontario, Canada

Sault Sainte Marie, Ontario, Canada

Sault Sainte Marie, Michigan, Statele Unite

In afara de aceasta vacanta, am avut si cateva calatorii mai scurte cu RV-ul, de un weekend, prin provincia Ontario, si doua din locurile pe care le-am vizitat au fost Sandbanks si Cobourg.

Sandbanks, Ontario, Canada -- pe Lacul Ontario

Sandbanks, Ontario, Canada -- pe Lacul Ontario

Cobourg, Ontario, Canada -- pe Lacul Rice

Cobourg, Ontario, Canada -- pe Lacul Rice

O alta iesire pe care am facut-o in aceasta vara a fost la Muzeul de Aviatie din Hamilton, la 60 km in vest de Toronto.

Muzeul de aviatie din Hamilton, Ontario, Canada

Muzeul de aviatie din Hamilton, Ontario, Canada

In octombrie trebuia sa facem si o alta calatorie, in SUA, si anume in Georgia, unde sa petrecem o saptamana, la invitatia unui prieten de-al nostru stabilit in Georgia. Dar din nefericire, a intervenit ceva cu scurt timp inainte de data planificata a plecarii, si a trebuit sa contramandam aceasta vacanta. In acea saptamana n-am mai plecat nicaieri, si am petrecut o saptamana acasa, ca aveam deja concediul planificat de la serviciu. Dar nu mi-a parut rau in totalitate ca n-am mai plecat in Georgia, avand in vedere ca deja avusesem o vacanta frumoasa cu doua luni inainte si calatorisem deja in Statele Unite in decursul acestui an, la Sault Sainte Marie in Michigan. In acea saptamana pe care am petrecut-o acasa am avut ocazia sa scriu mai mult pe blog si sa petrec un pic de timp pentru mine, ceea ce n-a fost rau deloc. Iar invitatia prietenului nostru inca este deschisa, asa ca speram sa facem aceasta calatorie cu o alta ocazie.

Refashion este un hobby caruia i-am dedicat o mare parte din timpul meu liber in acest an.

Doua topuri vechi transfromate intr-un top nou

Rochie transformata in top

Pulover reconditionat

De asemenea, am frecventat mai multe evenimente mondene din Toronto in acest an, si am avut mai multe colaborari. Doua din colaborarile pe care as vrea sa le mentionez au fost cu firma de ochelari Oakley si cu salonul de aromaterapie, reflexologie si reiki Olistica din Toronto.

Ochelari Oakley

Produse aromaterapeurice Olistica

Acestea au fost cele mai importante evenimente din anul meu 2015, si sper sa am un 2016 plin de culoare, glam si reusite, ceea ce va doresc si voua.

Sa aveti o duminica frumoasa!

Photo credit: Victoria West

Refashion -- Cum sa faci dintr-o baba doua neveste tinere

Azi as vrea sa va prezint unul din proiectele mele de refashion de la Value Village, cand am cumparat o rochie de la Value Village cu scopul sa o reconditionez si sa o transform intr-o haina noua. Aceasta rochie arata asa.

Era nepurtabila asa cum era nu doar din cauza stilului atat de demodat, dar si pentru ca avea probleme majore si ireparabile cum ar fi aceasta gaura.

De fapt e foarte posibil sa fi fost un capot de casa si nu o rochie. Motivul pentru care am ales-o pentru un proiect de-al meu este ca era de marime mare, XL, imi lasa destul material la dispozitie ca sa am mai multa libertate de miscare cand bag foarfeca in ea, si imi placea printul. Am luat-o ca pe o provocare si eram convinsa ca puteam sa o transform in ceva fain. Daca nu o cumparam eu, nu o mai cumpara nimeni altcineva, avand in vedere uzura ei morala si fizica. M-am hotarat sa-i dau o a doua sansa.

In ziua cand mi-am propus sa trec la treaba, am decis ca am suficient material sa pot sa fac doua piese din ea, una din partea de jos, si una din partea de sus a rochiei. Prima oara am purces la partea de jos si am taiat rochia in talie. Iata din ce urma sa fac primul meu refashion din cele doua.

M-am gandit ca as vrea sa fac o fusta. Deocamdata singurul fel in care stiu sa fac fuste este sa le adaug elastic in talie, si la fel am procedat si cu aceasta fusta. Am scurtat rochia-capot (ca era prea lunga in forma sa originala), am taiat fasiile nasturilor pe o parte si pe alta, am cusut la masina cele doua parti ale rochiei-capot (iar partea din fata a capotului a devenit partea din spate a fustei), am cusut tiv in talie, i-am pus un elastic, si iata ce mi-a iesit.

Am probat aceasta fusta imediat ce am terminat-o, dar nu mi-a placut rezultatul, nu arata bine deloc, si statea pe mine ca pe gardul politiei. John a fost de aceeasi parere, ca nu e un refashion reusit. Pur si simplu nu se aseza bine, si mi-am dat seama ca nu va functiona ca fusta. Atunci m-am gandit oare ce pot sa fac cu aceasta chestie, daca nu poate fi o fusta? O bluza! Mai tineti minte acest refashion al meu, pe care vi l-am aratat la inceputul aventurii mele de refashionista?

Aveam o bluza care imi era cam mare, si vroiam sa o modific mai pe masura mea. Dar nu mi-a reusit modificarea bluzei, si pana la urma m-am hotarat sa o trasform intr-o fusta. De data aceasta, situatia a fost inversa -- aveam de gand sa fac o fusta, dar nu mi-a reusit refashion-ul pe care mi l-am propus prima oara, si pana la urma a trebuit sa ma reorientez cu remodelarea acestei piese si sa o transform intr-o bluza (sau top, daca preferati). Rochia-capot avea niste bretelute de legat la spate, late de aproximativ un centimetru, si din acele bretelute am facut bretele pentru noul meu top. Iar din partea de jos care mi-a ramas in urma scurtarii rochiei originale i-am cusut un cordon, care arata asa.

Si iata cum a iesit noul meu top.

Pozele in care port acest top sunt de acum trei saptamani, cand eu si familia mea am iesit pe faleza Lacului Ontario la noi la Whitby. Era weekend lung, ultimul wekend lung din aceasta vara, cel de la inceputul lui septembrie cu ocazia Zilei Muncii. Era de fapt si ultima zi de vara, caci a doua zi urma sa inceapa noul an scolar, iar Alex urma sa inceapa clasa intai. A fost o zi foarte calda, vreo 34 grade Celsius, si o iesire pe faleza a fost cat se poate de binevenita. Iar dupa ce ne-am plimbat pe faleza, am mers toti trei la un icecream shop si ne-am delectat cu inghetata.

Desi de-abia acum am ocazia sa va arat acest refashion, l-am executat la sfarsitul anului trecut, si aceasta a fost printre primele mele reconditionari. L-am purtat si la serviciu o data. O alta ocazie cu care l-am purtat a fost de Craciun anul trecut, in combinatie cu un bolero. Am mers atunci in vizita la niste prieteni in seara de Craciun, dar nu am suflat o nicio vorba despre outfitul meu si despre acest top. Gazda mi-a admirat topul si mi-a spus ca ii place. Bineinteles ca m-am bucurat sa primesc acest compliment. Da, sincer iti place? Pai stai sa-ti spun mai multe despre acest top si despre alte haine din aceeasi gasca! Atunci le-am spus prietenilor mei prima oara ca mi-am luat masina de cusut, ca invat sa cos, ca am inceput sa fac refashioning, si ca acest top este una din reconditionarile mele. Aveam pe telefon mai multe poze de refashion, le-am aratat poze de dinainte si dupa, si le-am spus de ce am inceput sa fac refashion si de ce a devenit un lucru important pentru mine. Dupa acest refashion mi-a ramas si partea de sus a rochiei-capot, pe care am pastrat-o pentru un alt refashion ca sa-l execut cu o alta ocazie.

Ce parere aveti de noul meu top?

Va las cu cateva poze de la lac.

Sa aveti un weekend frumos!

Photo credit: Victoria West

2013 – Retrospectiva

Bine v-am regasit in noul an 2014, si sper ca ati avut sarbatori minunate! A mai plecat un an… Ma uit in urma si ma gandesc – oare a fost un an bun? Un an nu tocmai bun? Pana la urma trebuie sa admit ca a fost un an bun pentru mine, caci mi-a adus realizari importante care la randul lor mi-au adus fericirie si un profund sentiment de implinire. Mai ales ca anul acesta a fost si anul meu conform calendarului chinezesc, cel al Sarpelui, un eveniment astrologic care se intampla in viata fiecarui individ o data la 12 ani. Daca stau bine sa disec si sa analizez, prima jumatate a anului a fost “obisnuita”, fara evenimente iesite din comun, fara lucruri pe care sa nu le fi facut si in alti ani; dar a doua jumatate a anului a fost cu adevarat fenomenala, datorita unor evenimente foarte importante pentru mine care au avut loc in lunile recente.

Atunci cand m-am hotarat sa scriu acest articol, ma gandeam oare cum ar fi mai bine sa-l scriu, din punct de vedere analitic sau sistematic, sa descriu evenimentele acestui an in ordine cronologica, asa cum s-au intamplat ele in fiecare luna, sau in ordinea importantei pentru mine si a impactului pe care l-au avut in viata mea? Pana la urma m-am hotarat sa descriu acest an in ordinea importantei evenimentelor care au avut loc in decursul lui 2013, caci daca o faceam cronologic, pe luni calendariste, probabil ca au fost si luni in care nu mi s-a intamplat nimic spectaculos care sa merite mentiunea in acest articol, mai ales in prima jumatate a anului.

De departe cel mai important eveniment al acestui an pentru mine a fost publicarea primei mele carti, Bits of Fashion: Stories, Interviews, Reviews. Este un vis vechi de-al meu, prima oara m-am hotarat sa public o carte in vara lui 2012, dar a durat mai mult decat am crezut sa duc acest proiect pana la bun sfarsit. Am publicat cartea in septembrie 2013, iar ziua in care am dat vestea pe Facebook si pe blog a fost o zi foarte fericita pentru mine! Imi aduc aminte de sentimentul pe care l-am avut atunci – literalmente hiperventilam de fericire, I was bursting with happiness! Cartea mea este acum disponibila pe Amazon, eBay si Barnes & Noble.

Tot in legatura cu publicarea primei mele carti, m-am bucurat de o oarecare atentie din partea presei. Jurnalista Corina Stoica, editor LaRevista.ro, a publicat in octombrie un articol dedicat cartii mele, pe care il puteti vedea aici:

Victoria West a lansat prima sa carte, “Bits of Fashion”

De asemenea, am acordat un interviu Corinei Stoica pentru LaRevista.ro in noiembrie, pe care il puteti citi aici:

Interviu – Victoria West: Cand am plecat in Canada, am ars toate podurile in urma mea

Un alt interviu pe care l-am acordat anul anul acesta in august, dar de data aceasta nu in legatura cu publicarea cartii mele, a fost un interviu pentru revista Canadian Immigrant, inclus intr-un articol scris de Ana Maria Gheorghiu:

The great Canadian road trip: explore your adopted country by car

In ceea ce priveste viata mea de familie, cea mai importanta realizare a mea din acest an a fost faptul ca l-am inscris pe baiatul meu Alex la scoala catolica franceza Jean Paul II din Whitby, o scoala pe care am curtat-o timp de un an si jumatate. Nu a fost o misiune usoara pentru mine sa-l inscriu pe Alex la aceasta scoala, avand in vedere ca noi nu suntem catolici, ci ortodocsi, dar pana la urma totul a iesit bine si Alex este acum elev la aceasta scoala. De asemenea, Alex a fost acceptat la gradinita francofona adiacenta scolii, pentru programul Inainte si Dupa Scoala, astfel incat pe langa avantajul evident de a petrece si mai mult timp intr-un mediu francofon, Alex nu trebuie sa se deplasese la o alta gradinita din oras cu autobuzul scolar galben, cele doua institutii functionand in aceeasi cladire. In iulie am primit comunicarea oficiala de acceptare a lui Alex la scoala, iar in septembrie Alex a inceput cursurile la scoala.

Alex in prima zi de scoala

Alex in prima zi de scoala

Anul acesta, in octombrie, am avut parte de o vacanta foarte reusita in Cuba, care a fost cea mai frumoasa vacanta a noastra in mult timp. Am petrecut o saptamana de vis in Cuba, si ne-am simtit acolo ca in paradis.

In aceasta vara eu si John am cumparat o barca, pe care o cheama Kickin’ Back, si cu care am stat toata vara pe Lacul Ontario. Stiu ca este frivol… dar ador apa, imi place sa-mi petrec timpul pe apa, iar vacantele mele la mare (sau la ocean, cum a fost cea din Cuba) sunt vacantele mele preferate. Poate ca atractia mea pentru apa se datoreaza faptului ca sunt nascuta intr-un semn de foc, Sagetatorul, si constrastele se atrag – nu stiu daca acesta este motivul, dar cert este ca dintotdeauna mi-a placut sa-mi petrec timpul liber si vacantele la apa dulce sau sarata, mai ales sarata. Oricand as prefera o zi petrecuta pe apa unei zile de camping in padure. In decursul acestei veri am lucrat fara pauza, n-am avut vacanta deloc, n-am plecat din Toronto nicaieri, dar in schimb am petrecut multe weekenduri cu barca pe Lacul Ontario. A fost cea mai reusita vara pe care am avut-o in multi ani.

Una din iesirile de weekend in afara orasului pe care le-am facut in aceasta vara a fost la o cabana din Georgina, situata la o ora de condus de Toronto, unde am mers la o petrecere pentru ziua de nastere a unui prieten. 

Tot in vara asta am vizitat Gradina Zoologica din Toronto, si am vazut ursi Panda pentru prima oara.

Da Mao, mascul

Ersun, femela

Cat priveste scena mondena din Toronto pe care am frecventat-o in acest an, am facut urmatoarele:

***Am realizat, de-a lungul anului, mai multe interviuri cu personalitati din lumea modei si divertismentului din Canada cum ar fi creatorul de moda Christopher Bates; actorii Tonya Lee Williams, Clara Pasieka, Richard Young, Daven Rauda, Clé Bennett; realizatorii filmului de scurt metraj Eneme. Toate aceste interviuri sunt incluse in cartea mea Bits of Fashion.

***Am mers la ambele editii ale Saptamanii Modei din Toronto din acest an, cea din martie si cea din octombrie. Daca in alti ani imi cumparam biletul pentru Toronto Fashion Week, anul acesta am fost invitata la 3 prezentari de moda in cadrul saptamanii modei. In martie am fost la show-ul creatorului de moda canadian Christopher Bates, precum si la show-ul anual caritabil The Heart Truth Fashion Show. In octombrie am fost din nou invitata la prezentarea de moda a lui Christopher Bates.

***Am mers la un numar mare de evenimente mondene, despre care am scris pe blog pe parcursul anului. Din pacate imi este imposibil sa onorez toate invitatiile la petreceri mondene pe care le primesc, din cauza responsabilitatilor mele familiale. Dar incerc sa onorez cat mai multe invitatii posibil.

Dar in acest an mi s-au intamplat nu doar lucrurile minunate de mai sus, dar si faze enervante, haioase sau penibile. De exemplu, eram intr-o dimineata in centru cand mergeam la job, si un tip m-a calcat pe picior si mi-a rupt sandaua, astfel incat nu mi-a ramas decat sa arunc acele sandale la gunoi. Dar mai rau de atat, omul nici macar nu si-a cerut scuze, iar cand l-am confruntat la semafor, s-a facut ca nu ma aude si s-a uitat in alta parte, pretinzand ca nu exist sau ca sunt transparenta. Norocul meu a fost ca aveam o pereche de sandale de rezerva la serviciu, si am putut sa ma schimb.

Odata am uitat sa platesc pentru biletul de tren cand am mers la serviciu, si in tren ma rugam sa nu vina controlorul sa nu ma fac de ras. Din fericire, verificarea biletelor nu s-a efectuat in acea dimineata, si am fost scutita de o situatie stanjenitoare.

Odata la un eveniment monden in centru nu am vazut o usa de sticla in cladire, am crezut ca usa e deschisa si am vrut sa trec, si m-am lovit cu capul in usa. In urma impactului mi s-au stricat ochelarii de soare care sunt si ochelari de vedere. Dupa evenimentul respectiv am plecat teava la opticianul meu sa-mi repare ochelarii, si din fericire a reusit sa mi-i repare; altfel m-ar fi costat o mica avere sa-mi fac altii.

Si iata ca a inceput un nou an. Nu am obiceiul sa fac rezolutii pentru anul care vine in noaptea de Revelion, ma gandesc doar la ce mi-ar placea sa se intample in noul an. De asemenea, am obiceiul sa nu discut deschis despre lucrurile pe care vreau sa le realizez in noul an, ci prefer sa fiu prudenta si sa vorbesc despre ele doar atunci cand se vor implini, ca sa nu fiu dezamagita in cazul in care nu le voi realiza. Asa ca nu va spun nimic acum, din ce vreau sa realizez in 2014. :)

Va doresc sa aveti un an nou cat mai reusit si sa aveti parte de tot ce va doriti.

La multi ani!

Ultima iesire cu barca din aceasta vara

Vara ne-a parasit, si odata cu ea zilele fierbinti, soarele arzator, distractiile estivale. Acum la Toronto e vara indiana. Inca mai avem zile calde, inca mai pot purta rochii si sandale, inca avem zile lungi (pana la schimbarea orei de iarna), dar nu mai avem parte de distractiile si iesirile de care ne-am bucurat pe timp de vara. Anul acesta am scos barca pe Lacul Ontario de cateva ori, iar ultima oara am facut-o la sfarsitul lui august, cand am mai prins un weekend fierbine de vara, o ocazie perfecta pentru a petrece o zi intreaga in largul lacului. Acum Kickin' Back sta parcata in garaj, invelita cu pelerina de protectie, si va mai iesi la plimbare vara viitoare, iar pana atunci stau unele seri la calculator si admir pozele pe care le-am facut in timpul ultimei noastre iesiri din aceasta vara. Deja sunt nerabdatoare sa vina vara viitoare, ca sa o scot in larg din nou.

Photo credit: Victoria West