Saptamana trecuta am vazut filmul
Something Borrowed, bazat pe romanul cu acelasi titlu al autoarei Emily Giffin. Este vorba despre doua prietene din copilarie, cele mai bune, Rachel (intrepretata de Ginnifer Goodwin) si Darcy (intrepretata de Kate Hudson). Stiam de cateva luni despre aceasta ecranizare; si cum cartea mi-a placut foarte mult, am asteptat cu nerabdare sa vad si filmul. Saptamana trecuta am fost in vacanta, si timpul liber mi-a permis sa merg la cinema; altfel ar fi trebuit sa astept lansarea filmului pe DVD/Blue Ray ca sa il pot vedea.
Dar cum se intampla de multe ori, atunci cand ai asteptari prea mari, exista posibilitatea la fel de mare sa fii dezamagit. Nu spun neaparat ca nu mi-a placut filmul, dar nici nu m-a incantat in mod deosebit.
Daca e sa vorbim despre filmul
Something Borrowed, nu putem sa nu facem referire si la cartea care l-a inspirat. Povestea scrisa de Emily Giffin a celor doua prietene, Rachel si Darcy, este cuprinsa de fapt in doua carti ale scriitoarei –
Something Borrowed narata din perspectiva lui Rachel, si continuarea acesteia,
Something Blue, narata de Darcy. Le-am citit pe ambele acum 2 ani, si ambele mi-au placut foarte mult. Pe masura ce citesti cele doua carti, ajungi sa o simpatizezi mai intai pe Rachel, pentru ca citesti povestea din punctul ei de vedere, iar in cartea a doua o simpatizezi pe Darcy, pentru ca vezi lucrurile prin ochii ei.
Si iata ca am avut ocazia sa vedem filmul, caruia i s-a facut mare tam-tam cu luni inainte de premiera. Relatia dintre cele doua fete nu a fost la fel de bine (si cu exactitate) redata de regizorul filmului, asa cum este descrisa in carte, motiv pentru care filmul nu a placut multora. Conform cartii
SOBO, cele doua fete nu sunt pur si simplu prietenele cele mai bune din copilarie, si una dintre ele a avut nesimtirea sa-i fure logodnicul celeilalte. In carte, desi Rachel si Darcy sunt oficial “cele mai bune prietene”, in realitate Rachel a avut mult de suferit din cauza egoistei de Darcy care tot timpul o lua “for granted” pe Rachel si tot timpul considera ca prietenia si devotamentul neconditionat al lui Rachel i se cuvin, doar pentru ca se numeau prietene cele mai bune. Era o prietenie one-way, niciodata two-ways. In realitate, aceasta prietenie a fost tot timpul o povara pentru Rachel (in carte). Acesta si este motivul pentru care Rachel a decis sa aleaga iubirea pentru Dex in favoarea prieteniei cu Darcy, care oricum numai prietenie adevarata nu era. Si tot acesta este motivul pentru care cititorii o simpatizeaza pe Rachel si nu o blameaza ca i-a furat logodnicul lui Darcy – in carte.
Regizorul Luke Greenfield nu a reusit sa capteze in film aceste nuante ale prieteniei lor, care tocmai ca sunt punctul cheie al cartii si trebuiau sa fie evidente si in film! In carte Rachel a decis sa fie cu Dex nu pentru ca este o nesimtita si pentru ca a fost prima care l-a placut pe Dex, inca din timpul facultatii, ci pentru ca a considerat ca a sacrificat destul pentru Darcy cea egoista, si nu mai merita sacrificul suprem – dragostea ei pentru Dex. Nici pomeneala de asa ceva in film, cand tocmai ca acesta era detaliul cel mai important. Din film doar reiese ca cele doua sunt prietene cele mai bune (fara sa se intre indeajuns in acele detalii care au marcat prietenia lor in mod negativ, asa cum se intampla in carte), si Rachel se trezeste ca ii fura iubitul lui Darcy.
Am citit mai multe pareri despre film in blogosfera, si acestea sunt in general negative. Nu ma mira faptul ca filmul nu a placut multora, mai ales celor care nu au avut ocazia sa citeasca si cartea si sa inteleaga punctul de vedere al lui Rachel, exact asa cum a fost creat acest personaj de autoarea Emily Giffin. Filmul nu este decat o copie jalnica a cartii, iar personajelor din film nu li s-au atribuit caracteristicilile cele mai importante ale personajelor din carte, care de fapt constituie sarea si piperul romanului lui Emily Giffin – acestea lipsesc cu desavardire din film.
Ati observat ca scriitoarea Emily Giffin are o aparitie cameo in film? In una din scenele din Central Park in New York, Rachel si Ethan se aseaza pe o banca sa stea de vorba. Pe banca vecina sta Emily Giffin cu o geanta mare Louis Vuitton langa ea, citind cartea
Something Blue. Nu stiu ce rost si-a avut aceasta aparitie cameo a scriitoarei in film. Ce ar trebui sa intelegem din aceasta scena? “Ethan, hai sa e asezam pe o banca sa stam putin de vorba. A, uite-o si pe Emily Giffin, scriitoarea care a creat povestea noastra in cartea aia care pe a scris-o despre noi,
Something Borrowed, si in care noi suntem personajele principale. A, si uite-o, citeste
Something Blue, e cartea aia in care scrie in continuare tot despre noi”. E ca si cum ai impleti realitatea cu fictiunea intr-un mod absurd de imposibil.
Sfarsitul filmului lasa o portita deschisa. Cand am aflat prima oara despre lansarea filmului
Something Borrowed, am citit pe blogul lui Emily Giffin un mesaj al lui Luke Greenfield, regizotul filmului, in care ne spunea ca si-ar dori sa aduca pe ecran si continuarea povestii,
Something Blue, setat in Londra. La sfarsitul filmului, cand Rachel si Darcy se intalnesc la doua luni dupa ce au rupt prietenia din cauza lui Dex, o vedem pe Rachel fericita cu Dex, iar pe Darcy fericita (sau cel putin pretinte ca este, ca fata ei nu prea imi striga fericire, ci mai mult resemnare) ca este insarcinata (cu usuratecul Marcus). Daca va exista si filmul
Something Blue, aceasta ultima scena din primul film va fi baza inceputului pentru al doilea film, cand neseriosul de Marcus o paraseste pe Darcy insarcinata, iar Darcy va pleca la Londra sa inceapa o viata noua. Cu alte cuvinte, regizorul a avut grija sa isi pregateasca terenul pentru un al doilea film, in cazul in care primul ar avea un succes destul de mare ca spectatorii sa-si doreasca sa vada si continuarea povestii despre cele doua prietene. Chiar sunt curioasa daca Luke Greenfield va purchede la al doilea film, avand in vedere ca primul nu a fost tocmai un succes rasunator.
Filmul
Something Borrowed a fost tradus in romana
Iubit de imprumut. In 2010 cartea lui Emily Giffin
Something Borrowed a fost tradusa in romana,
Ceva de imprumut, la Editura Litera, colectia Lady. In mod normal, ar fi trebuit si filmul sa fie tradus
Ceva de imprumut, la fel ca si cartea; dar pentru ca exista deja un film american de acum cativa ani care a fost tradus
Ceva de imprumut, acum titlul filmului lui Luke Greenfield a primit traducerea romaneasca
Iubit de imprumut.
