I also write for / Scriu si pentru


I also write for / Scriu si pentru

Revista Tango Romania


Sunday, August 30, 2015

Refashion – O fata niciodata nu are prea multe bolerouri

Aveam in garderoba acest pulover antic si de demult.
Iar cand spun antic si de demult, ma refer la timpul cat a petrecut in garderoba mea, si anume 13 ani in cazul acestui vechi prieten al meu. Il aveam din Romania, si l-am cumparat la scurt timp dupa ce m-am casatorit, in toamna lui 2002. Pentru o casatorie 13 ani nu e mult (sau cel putin speri sa nu fie mult, ca vrei sa reziste mai mult de atat), iar pentru un pulover este. L-am adus cu mine in Canada, dar nu l-am purtat prea mult la Toronto, asa cum s-a intamplat si cu alte pulovere de-ale mele care au traversat oceanul impreuna cu mine.

Ultima oara l-am purtat acum doi ani, si de atunci a stat degeaba in garderoba; iar intre timp s-a mai lalait si a devenit nepurtabil asa cum era, asa ca la refashion cu el. M-am hotarat sa il transform intr-un bolero, si prima oara am renuntat la gatul turtleneck.
Dupa care l-am taiat la mijloc, exact pe linia aia alba verticala.
Am cusut tivurile de mana, de jur imprejurul liniei taiate si a gatului. Am preferat sa execut acest refashion de mana si nu la masina, pentru un rezultat mai bun. Si iata ce mi-a iesit.
Am purtat acest bolero in timpul vacantei mele din care am revenit acum doua zile. In aceasta vacanta am vizitat mai multe locuri, si anume Tobermory si Sault Sainte Marie din Canada, precum si Sault Sainte Marie din Statele Unite. In ziua in care l-am purtat (a treia zi din vacanta noastra) plecam cu feribotul din Tobermory spre insula Manitoulin, ca dupa aceea sa ajungem pe uscat la Sault Sainte Marie canadian.

Sa va spun si cateva cuvinte despre restul tinutei – colierul statement este LOFT si l-am primit cadou de la LOFT, in timpul unui eveniment monden de-al lor, cand isi prezentau colectia de vara pe acest an.

Topul roz pe care il port in aceste poze este un top cu bretele spaghetti de la H&M si il am in garderoba de noua ani, adica din primul an cand m-am mutat in Canada. Cand l-am cumparat, eram la Toronto de doar cateva saptamani si cautam job. Una din strategiile mele de a-mi gasi un job a fost sa merg la un mall din Toronto, Yorkdale Mall, cu un brat de CV-uri in geanta. Fiind vorba de a sparge gheata pe piata muncii din Canada ca nou emigrant, nu imi faceam visuri sa-mi gasesc un job de birou pe la vreo companie tare chiar din prima, asa ca la inceput am targetat joburi mai accesibile, cum ar fi in comert – mall-uri, magazine, supermarketuri, etc. (de altfel, primul meu job in Canada a fost la un supermarket). Eram acolo la mall cu CV-urile in geanta, si m-am oprit la toate magazinele unde am vazut semn in geam “Now Hiring” ca sa aplic pentru job, si am facut asta pana am epuizat toate exemplarele de CV pe care le aveam cu mine. N-am reusit sa-mi gasesc atunci un job la Yorkdale Mall, dar m-am ales cu acest top – la sfarsitul zilei, dupa ce am aplicat la o duzina de joburi, am intrat la H&M. M-am uitat printre rafturi si pana la urma am ales acest top, pentru ca aveam chef sa ma recompensez cu ceva dragut dupa cateva ore bune de cutreierat mall-ul in cautare de job.

Este un top simplu, din categoria basic, dar care merge asortat in cele mai diverse tinute, iar pentru o tinuta ca aceasta, in timpul unei calatorii cum a fost vacanta mea recenta, este perfect. Si a rezistat atatia ani! Am mai multe topuri de acest fel, mulate pe corp si cu bretele spaghetti, diferite culori, pe care le port nu doar in combinatii cum este cea de astazi, dar si sub bluze transparente in loc de maieu. De fiecare data cand port acest top, imi aduc aminte de acea zi la Yorkdale Mall cand cautam job la Toronto, in primele saptamani de cand venisem in Canada.

Blugii pe care ii port in aceasta tinuta sunt Gap si ii am de doi ani. Au si ei o poveste nostima in spate. In ziua cand i-am cumparat, am purtat la serviciu o rochie mini pe care o purtam de obicei cu leggings. Dar pentru ca era vara, in acea zi evident ca nu am purtat leggings. Bun, am plecat la serviciu, si in decursul diminetii mi-am dat seama ca nu este chiar cea mai potrivita tinuta pentru birou, fiind o rochie scurta, ceea ce m-a facut sa ma simt nu tocmai in apele mele. M-am decis ca in timpul pauzei de pranz sa merg la mall sa-mi iau o pereche de blugi, ca si asa aveam blugi pe lista mea de shopping, si sa remediez problema, iar pana la pranz am incercat sa stau mai mult la birou si sa nu observe nimeni ca rochia mea e cam scurta. Cateodata se mai intampla si faux-pas-uri, he-he. :)

In pauza de pranz am mers la mall-ul de langa jobul meu, Toronto Eaton Centre, si mi-am luat acesti blugi Gap, dupa care am intrat intr-o baie si i-am tras pe mine, si in sfarsit m-am simtit si eu decenta pentru mediul in care lucrez. Imi place sa port pantaloni in combinatie cu rochii scurte, rochia fiind pe post de top/bluza/pulover. Era aproape de 1 PM si ma intorceam la birou, iar la intrarea in cladire ma vad cu o doamna VP de la Resurse Umane. Cand am vazut-o, m-am gandit ce bine ca port deja blugii, ca daca ma vedea Doamna VP de la HR acum o ora, poate ca nu-i placea scurtimea rochiei mele. Ne salutam, schimbam un “How are you, great, thank you”, dupa care o vad ca intinde mana spre mine… Ce dumnezeu??? Cand am imbracat blugii, uitasem pe craci eticheta aia lunga si transparena pe care scrie marimea blugilor, nici nu o observasem pe blugi, si asa am venit cu eticheta aia pe mine de la mall pana la cladirea unde lucrez, un bloc distanta, si doamna VP mi-a scos eticheta de pe blugi. Oh crap! Iar doamna VP, ca sa ma faca sa nu ma simt aiurea, mi-a povestit de o prietena de-a ei cum s-a intors din Statele Unite cu niste cumparaturi facute acolo, si ca sa nu plateasca vama la intrare in Canada pe bunurile importate, a imbracat acele haine pe care le cumparase, dar uitase sa le scoata eticheta, si vamesul i-a gasit eticheta agatata de haina. :))) Am apreciat bunavointa doamnei Vice Presedinte.

Sper ca v-a placut refashion-ul de azi, precum si povestea din spatele tinutei. Nu uitati sa-mi lasati un comentariu si sa-mi spuneti ce parere aveti de noul meu bolero. :)

Va las in compania catorva poze din timpul cruise-ului meu cu feribotul Chi-Cheemaun pe Marile Lacuri, din vacanta mea recenta.

Sa aveti o saptamana cat mai reusita!
Photo credit: Victoria West

Sunday, August 23, 2015

Antichitati, din nou

Da, imi plac antichitatile si vintage. V-am povestit despre o vizita recenta a mea la magazinul de antichitati si artizanat Primitive Designs din Cobourg, iar azi vreau sa va povestesc despre un alt magazin de antichitati unde am fost de curand, si anume un magazin din Port Perry (jumatate de ora de condus de la mine de acasa), numele caruia imi scapa, dar cred ca se numeste simplu "Antiques". 

Stiam de mult timp de acest magazin de antichitati, si intamplarea face ca merg des pe la Port Perry. Treceam pe langa acest magazin de fiecare data cand mergeam la Port Perry, asa ca aveam in plan sa ma opresc odata sa il vad. In sfarsit mi-am facut timp sa ma opresc acolo si sa-l vad. De afara, magazinul arata ca un hambar, dar cand intri inauntru, totul se schimba, zici ca ai intrat intr-o alta lume! Am vazut acolo bijuterii, mobila, decor, tablouri, vesela, carti, postere, si multe altele. Dar mai bine sa va arat, sa vedeti cu ochii vostri cum arata acest loc, care mie mi s-a parut magic.
Bineinteles ca n-am rezistat tentatiei, ca doar am mers la un magazin, nu la un muzeu, si mi-am cumparat cateva piese -- patru casete de bijuterii si o brosa vintage.
Iar cand am ajuns acasa, le-am si pus in functiune, si mi-am aranjat bijuteriile in ele.
Sa aveti o saptamana cat mai reusita!

Photo credit: Victoria West

Saturday, August 22, 2015

Refashion -- Cand ai prea multe haine la fel, le schimbi designul

Vi s-a intamplat vreodata sa faceti o triere in garderoba voastra si sa constatati ca aveti "seturi de haine la fel"? De exemplu, trei LBD-uri in model asemanator, sau patru fuste pencil negre, sau cinci perechi de blugi skinny in aceeasi nuanta denim? Mi s-a intamplat si mie ca multor altora, si am remediat problema in felul meu.

Aveam in garderoba acesti pantaloni negri evazati.
Dar ii aveam si pe acestia, si pe acestia.
Cele trei perechi de pantaloni nu sunt identici, dar totusi sunt trei perechi de pantaloni negri care arata (aproape) la fel. Probabil va ganditi la acelasi lucru la care m-am gandit si eu -- cine are nevoie de trei perechi de pantaloni negri care arata (aproape) la fel? Asa ca m-am hotarat sa remediez situatia printr-un refashion -- o pereche din cele trei sa primeasca un alt aspect, iar pe celelalte doua sa le pastrez asa cum sunt. M-am decis ca pantalonii din prima poza sa fie remodelati, si sa-i las neschimbati pe ceilalti, avand in vedere ca pantalonii #2 sunt drepti (clasici), iar pantalonii #3 sunt evazati.

Asadar, vechii mei pantaloni urmau sa se transforme intr-o pereche noua de pantaloni capri. Am mai facut asta cu o pereche de blugi Donna Karan care au iesit bine, asa ca m-am gandit sa incerc aceeasi tactica si cu acestia. Operatiunea nu a fost una complicata -- am taiat cracii, am tras tivuri noi la masina, am calcat noii mei pantaloni insistand asupra tivurilor, si gata noii mei pantaloni capri.
Am purtat pantalonii capri la LegoLand, un loc pentru copii de la mallul Vaughan Mills din Vestul Toronto-ului. Am mers acolo cu toata familia intr-o duminica, de dragul lui Alex bineinteleles, unde Alex a putut sa se joace si sa se desfasoare in lumea Lego in voie.

Am purtat noii mei pantaloni in combinatie cu aceasta bluza pe care am thriftuit-o la Value Village anul trecut, poseta cross-body de piele pe care o am de sase ani (a mai aparut in acest articol despre un alt refashion recent de-al meu), colier Swarovski (l-am primit de la Swarovski la unul din evenimentele lor mondene acum vreo trei ani), si sandale Aldo pe care le am de doi ani.

Ah, sandalele Aldo au si ele o poveste separata in spate. In ziua in care le-am luat, imi propusesem sa-mi iau doua perechi de sandale. Am mers atunci la un mall din centru in timpul pauzei mele de pranz, si am intrat in toate magazinele de incaltaminte din intreg mallul, fara sa gasesc nimic pe plac. Vroiam doua perechi de sandale fara tocuri, confortabile, si dragute bineinteles... Was that so much to ask? Nimic din ce era prin magazine nu imi placea -- fie erau sandale cu tocuri, fie stilurile existente nu ma incantau. Pana la urma le-am gasit pe acestea la Aldo, dar a trebuit sa renunt la ideea de a cumpara si a doua pereche, avand in vedere ce provocare s-a dovedit a fi aceasta sedinta de shopping, so I had to call it a day si sa revin la cumparaturi de sandale cu o alta ocazie. Am fost foarte dezamagita in acea zi. Daca vreti sa cititi intreaga poveste si sa radeti putin, intrati aici.

Revenind la LegoLand, a fost o zi calda in acea duminica, dar aerul conditionat acolo era la maxim, incat dupa cateva ore petrecute acolo aproape ca m-am congelat! Cand eram gata de plecare, degetele de la picioare imi erau bocna, incat nu le mai simteam LOL, si de-abia am asteptat sa ies afara la 35 grade Celsius. :)

M-am hotarat ca o perioada sa nu mai cumpar haine noi, caci am deja doua dulapuri pline ochi cu haine, si imi ia mai mult de jumatate de an sa le port pe toate la rand. Desi imi place shoppingul si ma incanta acel thrill pe care il simt de fiecare data cand imi iau ceva nou, gustul amar pe care mi-l lasa adunarea hainelor in garderoba pe care apuc sa le port de doua ori pe an e mai mare. Stilul meu este never ever wear the same shirt in the same place, dar pentru mine acest concept vestimentar niciodata nu a fost echivalent cu a nu purta aceeasi haina a doua oara, un obicei care ar cere shopping zilnic si pe care nu l-am avut niciodata. Slow and sustainable fashion is not about that. Sa te imbraci in fiecare zi diferit nu inseamna sa-ti cumperi haine noi in fiecare zi. Felul in care eu aleg sa ma imbrac in fiecare zi altfel este sa-mi reinventez garderoba, si de aceea o sa ma vedeti in povestile mele de refashioning purtand tinute formate din piese pe care le am in garderoba de un an, sau doi, sau cinci, sau sapte.

Va las cu cateva poze de la LegoLand.
Photo credit: Victoria West

Friday, August 21, 2015

Antichitati

De curand am facut o iesire de un weekend intr-un un parc de agrement situat pe malul unui lac mai mic din Ontario, Rice Lake, la o distanta de doua ore de condus spre Est de Toronto, aproape de orasul Cobourg. Era weekend lung atunci in Canada cu ocazia Zilei Civice (la inceputul lunii august), si am petrecut intreg weekendul pe malul acestui lac, de vineri seara pana luni dupa-amiaza, impreuna cu o alta familie de prieteni. 

Daca va aduceti aminte, in articolul despre cel mai recent refashion al meu va spuneam ca am fost la un magazin de antichitati si craft din Cobourg, Primitive Designs, si mentionam ca voi reveni cu mai multe detalii despre acest magazin si despre ce am vazut acolo, asa ca in articolul de azi vreau sa va spun mai multe despre acest loc si sa va arat poze cu minunatiile pe care le-am vazut la Primitive Designs.

Nici nu stiam de existenta acestui magazin inainte sa merg la Cobourg, avand in vedere ca era si primul nostru sejur in parcul de pe malul Lacului Rice de langa Cobourg, si zona nu imi era tocmai familiara. Am ajuns la acest magazin absolut intamplator, in acea zi de luni cand deja ne incheiam weekendul lung petrecut in parcul de pe Rice Lake si ne pregateam sa ne intoarcem la Toronto. Eram in drum spre casa, si am vazut intrarea in magazin de pe autostrada, din masina. De fapt, sa spun ca am vazut intrarea magazinului e cam incorect; ceea ce ne-a atras atentia si ne-a facut sa ne oprim acolo era o statuie enorma a transformerului Optimus Prime la intrarea in magazin; da, acel Optimus Prime din filmele “Transformers”.
Bun, am oprit la magazinul Primitive Designs, un business de familie, si mama ce minunatii am vazut acolo! E un magazin de antichitati, craft, mestesugit si artizanat cu marfa hand-made importata din toate colturile lumii, de pe toate continentele. Mobila, obiecte de décor pentru casa si pentru exterior, vesela, bijuterii, haine traditionale specifice locurilor de unde au fost aduse, si cate si mai cate! Intreg locul arata mai degraba ca un muzeu decat ca un magazin cu marfa de vanzare. Si cata lume era acolo, stai sa vezi, zici ca era un hotspot intr-o statiune turistica, nu un simplu magazin de antichitati. Bine, ca nu era tocmai “un simplu magazin de antichitati”, ca am mai fost si pe la alte magazine de antichitati pana acum, cu marfa de prin partile locului, si nici pe departe nu erau asa de aglomerate, de-abia daca aveau cate doi-trei musterii in acelasi timp.

Robotul pe care vi l-am aratat mai sus, Optimus Prime, este confectionat din nimic altceva decat fiare vechi. Erau acolo si alte statui din acestea (care nu erau neaparat de vanzare), confectionate din aceleasi materiale.
Bumblebee e preferatul meu dintre toti Transformerii :)
Dar sa va arat si ce puteai sa cumperi la Primitive Designs.
Mi-am luat de acolo o frutiera (nu retin tara de origine), iar John si-a luat o masinuta din Vietnam, piesa de colectie, care pare a fi inspirata din razboiul vietnamezo-american din anii ’60.
Modelul acesta de frutiera in design mosaic era disponibil in mai multe marimi – small, medium, large si extra-large. De asemenea, erau pe mai multe culori – rosu, turquoise, si portocaliul pe care l-am ales eu. Prima oara oscilam intre rosu si turquoise, fiind culori mai atragatoare; dar pana la urma m-am hotarat asupra portocaliului, caci m-am gandit ca se va potrivi mai bine cu decorul din casa mea; pe cand o frutiera rosie sau turquoise, fiind in culori mai puternice, ar fi facut o nota discordanta cu restul decorului. De asemenea oscilam intre marimea medium si large, si pana la umra am luat o frutiera large. Dar cand am ajuns acasa si am pus-o pe masa, mi s-a parut enorma! Ziceai ca aveam un lighean pe masa si nu o frutiera! Ma gandeam ca ar fi trebuit sa cumpar una medium, dar nu mai aveam ce face, ca nu merita sa conduc doua ore la Cobourg ca sa o returnez.

Cand am revenit atunci acasa dupa un weekend petrecut la Cobourg, nu aveam niciun fel de fructe in frigider, si noua mea frutiera-slash-lighean a stat goala pe masa mea din living pana a doua zi. Daca la magazinul Primitive Designs mi s-a parut o frumusete, acum mi se parea o uratenie de neegalat. Dar cand am fost la cumparaturi data urmatoare si am cumparat fructe, si am pus fructe in noua mea frutiera, totul s-a schimbat! Acum ca frutiera mea si-a atins scopul pentru care a fost creata, am inceput sa-i vad din nou frumusetea care m-a atras atunci cand era acolo pe raft de vanzare. Si acum nu imi mai pare rau ca am luat una de marimea large, caci imi place ca adaposteste atatea fructe cate vreau sa am de obicei pe masa.
Photo credit: Victoria West